4 iunie 2017

De vorba cu Egyptul, Talking to Egypt, Ramona-Sandrina ©







Unora le place tehnologia. Le plac masinile. Le place sa inlocuiasca trecutul cu era vitezei. Unora insa, ne place asa. Ca timpul sa incremeneasca. In anul 2016, sa simt ca ma intorc undeva cu sute de ani in urma. Mii. Si raman acolo. In atat de multa liniste. Si umanitate. Si caldura. Ma uit la ei si realizez cat de de multe am pierdut noi oamenii, societatea, incercand mereu sa inlocuim firescul cu materialul. Ma apropii si ma pierd in ochii lor. In mainile lor. In calmul lor. Ajung in acel Egypt de dinainte de toate. Nu le e rusine de nimic. Aceasta e conditia lor umana, iar ei sunt mandri ca sunt negutatori ai Egyptului de Sus (Upper Egypt), fii de agricultori din tata in fiu. Asta stiu sa faca. Asta fac. Si o fac din dragoste si cu mandrie. Nu vor sa fie altceva sau altcineva. Ei sunt mandri ca sunt egypteni, ca au numele lor, al tatalui si bunicului si l vor da fiului sau fiicei. Ei insa nu stiu. Le-am spus eu. Ei sunt mai mult de atat. Sunt oameni frumosi, umani, valorosi. Sunt oameni simpli, dar inestimabili. Sunt niste exemple care ne intorc in timp si ne ajuta sa ne regasim in prezent. Au spus simplu: shukran (multumesc). Au zambit. Au ales cateva fructe, legume si mi le-au daruit alaturi de o fericire pentru o mie de ani (vorba lor). Mi le-au impachetat in suflet si le-au invelit intr-o privire plina de candoare, recunostinta si frumusete. In Egypt nu e frumos sa refuzi nimic de la nimeni. Am spus si eu: Shukran strangandu-le mana ca unor zei egypteni. Asta sunt ei pentru mine. Unele lucruri ar trebui sa ramana firesti. Asa cred eu. Sa inmarmureasca. Sa nu se schimbe. Sa ne umple cu umanitate. Uneori e bine sa nu alergam timpul. Asa cred eu. Asa simt.
(De vorba cu Egyptul, Talking to Egypt - Ramona-Sandrina)

2 iunie 2017

De vorba cu Egyptul, Talking to Egypt, Ramona-Sandrina ©





Mă tot gândesc, că în ultima vreme, omenirea, societatea,oamenii, ne-am îndepărtat unii de alții, deoarece am uitat elementul esențial și fundamental care ne ține conectați: iubirea! Învățăm tot mai des lecția aroganței, a urii, a răutății, a judecății și etichetării. Religia nu ne mai unește, ci naște și seamănă ură, dezbinare. Religia și Biserica uită de menirea ei esențială: cea de a uni oamenii prin credință și iubire. Dumnezeu nu e împărțit pe culori, pe religii, pe naționalități. Dumnezeu ne-a învățat să ne iubim unii pe alții și a semănat asta în noi. Dar noi uităm! Toți! Uităm și ne lăsăm dezbinați. Ne lăsăm goliți de esența noastră umană. De frumusețea gesturilor simple. De frumusețea acceptării. De bunătate. Deși am fost de multe ori dezamăgită în viață de oameni, nu mi-am pierdut niciodată credința în frumusețea lor. Cred cu putere în om! În suflete! În bunătate! Dincolo de orice aparențe! Iubesc oamenii și în ziua în care îmi voi pierde încrederea în umanitate, voi muri de suflet amar. Cumva, cred că oamenii au puterea de a renaște oricum și oricând și uneori, din cele mai adânci depresii, nasc cele mai minunate sentimente, emoții și schimbări.


Să nu judecați niciodată, doar să dăruiți! Să faceți bine și dacă puteți să și iubiți...pe oricine, oricum, doar să iubiți!


© Ramona Sandrina, De vorbă cu Egyptul, Talking to Egypt, الحديث مع مصر

***

ما زلت أعتقد أن الإنسانية والإنسانية والمجتمع والشعب قد اختفت من بعضها البعض لأننا قد نسي العنصر الأساسي والأساسي الذي يبقينا على اتصال: الحب! نحن نتعلم أكثر من الغطرسة الدرس، والكراهية، والخبث، والحكم، ووضع العلامات. فالدين لم يعد يوحدنا، ولكنه ولد ويشبه الكراهية والانقسام. الدين والكنيسة ينسى هدفها الأساسي: توحيد الناس بالإيمان والمحبة. لا ينقسم الله إلى الألوان والأديان والجنسيات. علمنا الله أن نحب بعضنا البعض ونزرعها فينا. لكننا ننسى! الكل! ننسى ونترك أنفسنا. ونترك أنفسنا خاليا من جوهرنا البشري. جمال فتات بسيطة. جمال القبول. جمال اللطف. على الرغم من أنني في كثير من الأحيان كانت بخيبة أمل في الحياة من قبل الناس، ولكن أنا لم تفقد الثقة في جمالها. ما زلت أعتقد في الناس! في الروح! في التعاطف! أبعد من أي مظاهر! أحب الناس و اليوم تفقد إيماني في الإنسانية، سوف أموت بمرارة. بطريقة أو بأخرى، أعتقد أن الناس لديهم القدرة على التعافي على أي حال، وفي أي وقت، وأحيانا، من أعمق الاكتئاب، أنها تلد المزيد من المشاعر والعواطف والتغيرات الرائعة.


أبدا القاضي، أبدا وضع آداب، مجرد إعطاء اللطف من القلب! حسنا، إذا كنت تحب، الحب ... أي شخص، على أي حال، مجرد الحب!


© رامونا ساندرينا،De vorbă cu Egyptul, Talking to Egypt, الحديث مع مصر














De vorba cu Egyptul, Talking to Egypt, Ramona-Sandrina ©

Lectia de cunostinte generale: Turnurile de porumbei
Pe langa piscicultura, agricultura, pomicultura, egyptenii se ocupa cu cresterea animalelor si pasarilor. Printre pasarile favorite in gastronomia egypteana, sunt porumbeii.
Construite din chirpici şi acoperite cu ipsos şi var, turnurile erau cele mai bune hulubării din întreaga lume.
Turnul tipic pentru porumbei este cilindric şi construit din cărămidă din lut nears, var şi gips. Turnurile au diametrul cuprins între 10 şi 22 de metri şi înălţimea de 18 metri sau mai mare şi puteau găzdui până la 14.000 de porumbei. Deoarece există mulţi prădatori ai porumbeilor, turnurile au fost construite ca fortăreţe de nepătruns, pentru a pune la adăpost porumbeii de prădători. Dimensiunea redusă a intrărilor nu permitea pătrunderea înăuntru a păsărilor mari, cum ar fi şoimii, bufniţele sau ciorile.
Pereţii erau înclinaţi spre interior, pentru a permite ca găinaţul porumbeilor să cadă direct într-o groapă centrală de colectare, aflată la baza turnului, unde se usuca si se aduna pentru a fi vandu sau folosit in agriculura. Găinaţul de porumbei era utilizat în principal ca îngrăşăminte, dar se mai folosea, de asemenea, în industria prelucrării pieilor, unde era folosit pentru a da moliciune pieilor. Mult mai important, găinaţul a fost un ingredient esenţial în fabricarea prafului de puşcă.
Păsările nu erau capturate şi învăţate să ocupe turnurile, ci ele erau atrase instinctiv de turnuri, deoarece acestea semăna cu pereţii stâncoşi cu fisuri în care porumbeilor le place, în sălbăticie, să îşi facă cuibul, să se înmulţească şi să îşi crească puii. Păsărilor le era furnizată locuinţa, dar nu şi mâncarea. Stolurile de porumbei ieşeau să caute apă şi să se hrănească în timpul zilei. Noaptea, păsările se întoarceau în turnuri.
Photo: net





15 iunie 2016

De vorba cu Egyptul, Talking to Egypt, Ramona-Sandrina ©

Beduin Woman

Siwa Man

Nubian Girls


Kids from Aswan

Old singer from Upper Egypt

Old woman beduin

 Nile Valley

 Nile on Cairo



 
 Sinai Mountain


 Nile Valley


(Sursa fotografiilor: Pinterest - folosite in scop exemplificativ)


Niciodata sa nu condamni un popor pana nu ii mananci painea, pana nu ii gusti lacrimile si nu ii citesti istoria. Pana nu ii simti vantul, pana nu gusti apa si asprimea vietii. Iar unora, pana nu le simti furtunile, nisipul umplandu-ti ochii, narile si scartaindu-ti in gura pana in suflet. Asa, poti trage in suflet un popor...inspirandu-l cu tot ce inseamna el: bun si rau, sarac si bogat, frumos. Popor urat nu exista. In toate popoarele este o bucata de Dumnezeire! Trebuie doar sa stii sa o gasesti. Pe Dumnezeu nu il gasim in culoarea pielii, nici in straie, nici macar in religia unui popor. Pe Dumnezeu il gasim in sufletul si credinta unui popor! In bunatatea lui. Iar Dumnezeu este in tot si toate.


Sa nu condamni un om daca nu il cunosti numai dupa cum arata si dupa cum e imbracat! Inima unui popor si a unui om o poti cunoaste doar la schimb cu a ta. Aprofundand si daruind incredere, poti invata adevarul nefardat despre tot si toate! Nimic din ce e mai valoros nu se gaseste la suprafata, decat in adancimea sufletului! Apa cea mai rece o gasim in fantani, iar puritatea in suflete!


Sa nu condamni un om daca nu il cunosti numai dupa cum arata si dupa cum e imbracat! Inima unui popor si a unui om o poti cunoaste doar la schimb cu a ta. Aprofundand si daruind incredere, poti invata adevarul nefardat despre tot si toate! Nimic din ce e mai valoros nu se gaseste la suprafata, decat in adancimea sufletului! Apa cea mai rece o gasim in fantani, iar puritatea in suflete!


***


(Fotografiile sunt exemplificative, de pe net. Nu voi folosi fotografiile personale din carte, deoarece doresc sa fie o surpriza :). Fotografiile reprezinta: femeie beduin din Sinai, barbat Siwa, fete Nubian, portrete de copii si varstnici, peissaje cu valea Nilului, platoul Giza, Valea Regilor si Muntele Sinai!


De vorba cu Egyptul, Talking to Egypt, Ramona-Sandrina )





11 mai 2016

retorice cu voi.. ( pricepe-ma! )




Cand am fost mica, mama m-a invatat sa nu vorbesc cu strainii! Cand am crescut, viata m-a invatat acelasi lucru. La timp. Eu insa, m-am prins destul de tarziu. Cand am fost mica, mama m-a invata sa nu ma las amagita cu dulciuri, jucarii sau vorbe mieroase. Cand am crescut ca adult, viata m-a invatat sa nu ma las amagita cu zambete, iubire si cuvinte. Viata m-a invatat din nou la timp, dar eu m-am prins ca de obicei destul de tarziu, deoarece toti avem anumite repere in viata dupa care ne ghidam aproape cu sfintenie. Ale mele, au fost intotdeauna: increderea, onestitatea si bunatatea. Mi-am zis ca daca eu pot sa daruiesc tot fara sa pun la indoiala, asa vor face si ceilalti. Si m-au demonstrat ca nu e asa, dar eu m-am incapatanat. Si ei iar mi-au demonstrat ca nu e asa, iar eu iar m-am incapatanat sa cred. Pana am invatat! Am invatat ce sunt defapt strainii. Strainii nu sunt intotdeauna oamenii cu care nu ne-am vazut vreodata, nici cei pe langa care trecem pe strada, nici cei care ne zambesc in treacat sau ne ating cu un gest sau o vorba. Nu! Strainii, de cele mai multe ori stau cu tine la aceeiasi masa, impart cu tine sufletul, gandurile, patul, casa sau viata o lunga sau scurta perioada de timp. Uneori, se numesc familie, alteori prieteni, alteori iubit/iubita, sot/sotie. Si atunci stii! Atunci inveti! Inveti ca in viata, totul ramane ca in copilarie. Tu crezi in ganduri, fapte si oameni buni cu aceeiasi naivitate copilareasca, iar ei te amagesc cu dulciuri, jucarii si vorbe mieroase. Atunci inveti ca increderea, iubirea si prietenia sunt cele trei elemente esentiale si vitale care ne pot urca si cobori in proprii nostri ochi, in propriul suflet si ne pot schimba in altcineva. Cineva cu care nu suntem obisnuiti. Cineva care nu ne place, dar ne face bine sa stam in pielea lui. Cineva care ne tine "safe" intr-o carapace. Si totusi, nimeni si nimic nu are dreptul sa ne faca sa ne fie teama sa fim noi insine, sa zambim, sa daruim, sa avem incredere, sa stim ca in viata singurul reper dupa care trebuie cu adevarat sa ne ghidam suntem chiar noi insine! Putem alege orice si pe oricine, dar nimeni nu va putea vreodata sa aleaga si sa traiasca in locul nostru asa cum stim noi! Putem intreba, dar deciziile pentru noi si viata noastra, trebuie sa le luam mereu singuri. Nu din nepasare, aroganta sau lipsa de respect pentru ceilalti cu care ne-am sfatuit sau discutat ci, pentru ca, oricat de bine poate fi pentru cineva ceva, pentru tine poate fi total gresit. Viata este o manusa, o haina, un inel de logodna cu tine insuti. Nu se potriveste nimanui altcuiva la fel de "perfect" decat tie insuti! Tu te-ai nascut cu un scop: sa iti traiesti viata! Incepe sa traiesti! Nu te lua dupa mine. Eu doar am scris aici ceva. Ganduri, flash-uri, nebunie, zambete, bucati din mine, raze din sciliprea inelului meu de logodna. Sunt ale mele. Le poti potrivi pe tine. Le poti ajusta sa iei curba in viata mai bine, dar, totodata trebuie sa stii ca poti lua curba direct in zid sau prapastie! Eu expun din experienta mea de viata. Din experienta mea cu mine. Conversez cu mine in scris. Apoi, se face sa conversez cu voi cand ma cititi. Va multumesc! Dar retineti, acestea sunt doar niste retorice de ale mele pe care le auziti si voi! Va pup si va imbratisez!

(Retorice cu voi..., Ramona Sandrina)


Good morning, Egypt! ♥ Buna dimineata, Romania!


My beautiful home, Alexandria, Egypt


10 mai 2016

Talking to Egypt - Coffe shops in Egypt ©


 (Photo by net)


In Egypt is a coffee shop on every corner of street or on every ground floor of block. Sometimes, we could find one coffe shop next to another and nobody doesn't have any problem with that. In Egypt, even competition has a different meaning than in other countries.

Those coffe shops are all different and all similar. Them have something special not through what the coffe sellers offer but through what we found in every place there, every person by each bartender who greets us with a smile and a warm welcome.

All coffe shops in Egypt are open to the street. Some of them are very old, business from father to son, motives for pride and reminder.

There, in coffe shop, men drink tea, coffe, smoke shisha (water pipes), read the newspaper, play table game, chess, talk about their problems, about football and spend time together in a familiar and friendly way. Many people there, know each other from their childhood.

Many people when they see pictures of "shisha" ask themselves what "shisha" is ?!

I was ask myself too when I saw it for first time. I did not know what a hookah is, to my great shame. Some people smiling, find for me excuses because I do not smoke. I didn't find for me any excuses, because it is not just a tool but a tradition of smoking, a habit, even an art. For the Egyptians, to smoking shisha is an art, part of themselves.

ALL ABOUT SHISHA


Shisha smoking, also called narghile, water pipe, hookah or hubble bubble smoking, originates from the Middle East and certain areas of Asia, but has recently become very popular in the UK and Europe.

It is a way of smoking tobacco through a bowl with a hose or tube joined on. The tube has a mouthpiece that the smoker uses to breath in the smoke.

The Shisha idea was invented in India by the physician Irfan Shaikh of the Mughal emperor Akbar I (1542 - 1605 AD) and was constructed from a coconut shell. Anyway, following the European idea of tobacco to Persia and India, Hakim Abu’l-Fath Gilani, another physician in the Mughal court, subsequently envisaged a system which allowed smoke to be passed through water in order to be 'purified', because he was concern about people health.This new system which included a glass vase filled with water was widely accepted by most cultures in the world and became popular very fast. The aspect of the water pipe hasn’t changed too much on this 500 years.

Shisha have many names:

- Shisha, Nargeela or Argeela, in the Arabic language,

- Narghilè (but sometimes pronounced Argilah) is the name most commonly used in Turkey, Lebanon, Iraq, Jordan, and Syria. Narghile derives from the Persian word nārghile, meaning coconut (the first shisha made by indian physician).

- Hookah In the United States,

- In South Africa is called as a hubbly bubbly or an okka pipe

- Narghilea in Romania


The original shisha,is the Middle Eastern word for “glass”.


How Does a Shisha Work?






The shisha is setup in the configuration shown to the right. The vase is filled with water to submerge the down stem. The bowl is then covered with a perforated foil sheet or metal screen. The hot coals are placed on top of the foil sheet or metal screen, which causes the tobacco in the bowl to heat up and smoke. Sucking through the hose draws more heat on the tobacco and helps accelerate the heat transfer.

By sucking on the hose, the smoke is drawn down through the down stem and underwater. The smoke then rises up above the water in the vase and into the hose port opening. The hose port opening connects directly to the hose port and does not connect to any part of the main stem or down stem. The smoke continues its path through the hose port and hose until it reaches the smoker's mouth.

The release valve is not a necessary component for the hookah to function. However, it is useful. It is used for clearing out stagnate smoke. By blowing into the hose, smoke is pushed back into the vase and through the release valve port opening up to the release valve. The air pushing up through the release valve causes a metal ball bearing to rise up, which allows the smoke to be released. The ball bearing is in the check valve to keep the hookah air tight when smoke is being inhaled.

***




(My daughter, me and my husband go to Omar Coffe to look at Al Ahly Meci)

The air in those coffe shops had a particular smell. I cannot tell you what it was, but sometimes now, when I close my eyes, I will catch a whiff of it. The smell brings with it memories I thought were lost, memories of visits there in my amazing and beloved Egypt and my passing over a magical realm of true joy and happiness!

Why do smells have this power to unlock forgotten memories? I not know, but I feel like I am home when I think on Egypt.



9 mai 2016

Ce face durerea dintr-un om care scrie? Dă naștere unei cărți!


Ce face durerea dintr-un om care scrie? Dă naștere unei cărți între coperțile căreia sângerează un suflet la scenă deschisă! - Ramona-Sandrina
***
Proiecte in lucru:


De vorbă cu Egyptul - Talking to Egypt ~ Roman de calatorie/Trip Novel


În fiecare zi, ne scriem şi ne rescriem. În fiecare zi, trec pe lângă noi poveşti. Poveşti de abia la primul capitol, poveşti aproape scrise, poveşti care sunt duse mai departe în alte poveşti. Fiecare om este o poveste. O poveste despre sine, despre oamenii, întâmplările, atingerile care l-au cizelat, schimbat...
Te voi iubi, până eternitatea se va sfârși! (Dialoguri cu un înger) - Roman de dragoste/Love Novele


Și în timp ce alții se îmbolnăveau de teama de suferință, eu am decis să plec în întâmpinarea ei, să îmi desființez toți demonii, să câștig toate bătăliile cu mine însămi. Cu mine cea din cealaltă viață și cu mine din viitor.

(fragment)

Orriarria - Poveste/Fairytale


A fost odată ca niciodată, dacă nu ar fi fost, cu siguranţă un Născocitor iscusit l-ar fi născocit...,a fost odată un ţinut de basm numit...Orriarria!
Acest ţinut, se afla la vreo trei sărituri zdravene de Greiere Săltăreţ dar, dacă mă întrebaţi acuma pe mine cât de...

Hanul Poveştilor - Trilogie pentru cei mici/Fairytale Trilogy


A fost odată ca şi niciodată (dacă nu credeţi mergeţi şi vedeţi) o Noapte de Iarnă de pe vremea când însuşi Timpul era un Timp micuţ şi învăţa orele, zilele, lunile şi anii să treacă.
Nimeni nu ştia a câta Noapte era în Pădurea...


My beautiful Egypt, my sweet home, Alexandria